În timpul vizitei sale în Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a fost întâmpinat în centrul Chişinăului de sute de cetăţeni moldoveni care scandau „Unire” şi „Noi suntem români”. Mai interesantă decât această dorinţă unionistă a unor românofili moldoveni este însă declaraţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a declarat că românii şi moldovenii au „acelaşi sânge, aceeaşi cultură, identitate şi limbă”.
Poate e puţin exagerată titulatura de „unificator”dată lui Băsescu, însă Traian Băsescu duce de ceva vreme o politică de apropiere faţă de Republica Moldova mult mai accentuată decât foştii preşedinţi. Dacă această apropiere ar trece mai mult de nivelul declarativ ar putea reduce numărul românofobilor din Republica Moldova şi ar putea face posibil trecerea unui referendum pe tema alipirii Republicii Moldova la România, în cazul care acest lucru s-ar dori de autorităţiile de peste Prut.
Cuvinte mari? Da, deocamdată cuvintele „unire România-Moldova” sunt mari pentru că trebuie să ţinem cont şi de contextul regional, iar când vorbesc de context regional mă refer la Rusia. Influenţa Rusiei în regiune împiedică deocamdată o astfel de unire, iar Rusia are o influenţă destul de mare în Republica Moldova atât economică cât şi doctrinară. Să nu uităm nici problema Transnistriei.
Societatea moldovenească de peste Prut este împărţită de sus şi până la bază în două: românofili şi rusofili. Un fapt concret ce atestă acest lucru este reacţia fostului preşedinte, Voronin, care tocmai în ziua vizitei lui Băsescu a decis să plece la Moscova, iar un fost consilier al său, Mark Tkaciuk, a spus despre vizita preşedintelui român că infractorul se intoarce la locul faptei.
Atitudinea unei părţi importante din elita politică moldovenească, cu precădere cea comunistă, se reflectă asupra unei părţi la fel de importante din populaţia Republicii Moldova.
Mai intervine şi problema limbii oficiale. Noi, românii, suntem indignaţi că moldovenii marşează pe ideea existenţei unei limbi diferite, cea moldovenească, dar problema e mult mai profundă. Există un procent semnificativ de moldoveni care nu cunosc limba română sau moldovenească, ci doar pe cea rusă.
Românofobia din Republica Moldova are rădăcini vechi, după cum ne arată istoria. Chiar şi la Marea Unire din 1918, la Chişinău a existat un curent antiunionist care era impotriva alipirii Basarabiei la Regatul României şi dorea creare unei republici independente.
Subiectul unirii României cu Republica Moldova revine în dezbatere de fiecare dată când au loc întâlniri de rang înalt între cele două ţări, dar o astfel de unire poate deveni probabilă doar atunci când România va întrece în monetar sprijinul economic acordat de Rusia Republicii Moldova.