POLITIC
România, cheia scutului american în Europa
Mihnea Măruţă (2010-02-08 12:07:20)
176 vizualizari
Toate statele membre NATO din Europa ar urma să fie protejate, până în 2018, împotriva potenţialelor atacuri cu rachete balistice, se arată într-o analiză a Pentagonului dată publicităţii la 1 februarie. Denumită Abordare Gradual-Adaptativă (Phased Adaptive Approach – PAA), strategia Pentagonului privind scutul anti-rachetă din Europa are patru faze, primele două fiind de maximum interes pentru România.
Cum funcţionează scutul antirachetă?
Faza 1 (până în 2011) „se va axa pe protejarea unor zone din sudul Europei, prin folosirea unor nave maritime dotate cu sisteme anti-rachetă Aegis şi a unor interceptori de tip Standard Missile-3 Block IA. Această primă fază va include şi un radar avanpost, care, prin furnizarea de date timpurii, va întări apărarea Europei”.
Potrivit analizei citate, în Faza a 2-a (până în 2015), capacităţile americane „vor fi consolidate prin folosirea unui interceptor mai avansat (Standard Missile-3 Block IB) şi a unor senzori adiţionali”. Faza a 2-a va include „interceptori tereştri de tip SM-3 în sudul Europei(probabil cei din România - n.r.), pe lângă cei aflaţi pe baze maritime”.
Faza a 3-a (până în 2018) ar însemna amplasarea a două baze terestre de interceptori în nordul Europei, ceea ce ar duce, potrivit Pentagonului, la „protecţia tuturor aliaţilor NATO din Europa”.
În fine, în Faza a 4-a (până în 2020), SUA ar urma să pună în funcţiune „o nouă capacitate, împotriva unei potenţiale rachete intercontinentale lansate din Orientul Mijlociu”.
Documentul citat, publicat pe site-ul Pentagonului, conţine, printre altele, o schemă utilă pentru a înţelege funcţionarea aşa-numitului „scut anti-rachetă”, pentru amplasarea căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a dat acordul.
Cum funcţionează scutul antirachetă?
1. Un senzor – fie radar, fie satelit – detectează lansarea unei rachete inamice şi transmite informaţia unei baze militare (maritime sau terestre) care este dotată cu interceptori.
2. Racheta inamică este urmărită şi supravegheată de sistemele de senzori.
3. Baza militară sesizată lansează o rachetă-interceptor înainte ca propriul radar să detecteze ameninţarea.
4. Racheta inamică intră în raza de acţiune a radarului bazei.
5. Radarul corectează traiectoria interceptorului astfel ca acesta să lovească racheta inamică.
Top articole
-
Jurnalistul Mile Cărpenişan, în stare foarte gravă la spital
Viorela Grecu | 3508 vizualizari
-
Crin nu uită şi nu iartă: Şefii de filiale pro-Orban, debarcaţi
Mihai Stefan | 1872 vizualizari
- Putem avea creştere economică de 1,3%, dacă nu se tulbură pieţele
-
Ponta, într-o lună de miere amară
Viorela Grecu | 1417 vizualizari
Pe aceeasi tema:
- În loc de scut,SUA ar avea nevoie de utilaje de deszăpezit din România
Vicepreşedintele Dumei de Stat, Vladimir Jirinovski, s-a exprimat şi el joi cu privire la...
- Scut antirachetă: ruşii sunt supăraţi pe americani, nu pe români
Oficialii ruşi au reacţionat cu răceală vineri faţă de anunţul privind...
- Radarul, Rusia şi Iranul
Testul cu rachete efectuat duminică de Departamentul Apărării a eşuat, o rachetă cu rază...
- România va intra sub scutul antirachetă american
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că România a fost invitată de...
- Cântăreaţa româncă Inna ia cu asalt Europa de Est
Inna, revelaţia de anul trecut a muzicii dance, a obţinut deja poziţii de frunte în...
